A plecat si nu spun de
el, e doar o ea. Este prietena mea. Cred ca pentru prima data imi este atat de
dor de ea si nu sunt decat 3 ore de cand e plecata. Cand am vazuto eram sigura
ca nu ma voi atasa de ea, stiam ca nu ne vom potrivi, desi stiam, defapt ca ceva comun aveam sigur: numele,
simplitatea lucrurilor, placerile mici ne fac fericite.
Acum cand am cea mai mare nevoie de
ea, cand as vrea sa ma imbratiseze, sa ma faca sa rad prin simplul fapt ca ea
zambeste nu este. Voi incerca sa-mi alin dorul, desi sunt singura... Sunt in
camera, ascultand o melodie de dor, pe ritmuri muzicale, notele slabe imi
amintesc ce am facut impreuna. Singura in camera aceasta calda, prea calda, iluminata
de lumina slaba a monitorului, pe un scaun rece prea rece, acoperit de patura
cu care a stat invelita. Imi amintesc parca cand a venit la mine si am inceput
sa vorbim, cand speriata a zis:”Eu cand mai plec acasa?”.
Lacrimi cad, nimeni nu mai e aici sunt
singura. Ma simt ca si cum nu as exista, ca sunt doar un spirit ratacit, ce
incearca sa gaseasca acea lumina. Ratacesc langa el, ma plimb pe langa trupul
lui, nu ma vede m-a uitat, mereu isi spune ianinte de culcare:”Am uitat” „Ce ai
uitat?” A uitat sa-mi dea un mesaj, a uitat de mine. Iar ea, acum imi scrie un
mesaj cel mai frumos si sincer mesaj:”Noapte buna draga mea prietena, nu uita
sunt aici si cand crezi ca nu mai exist, nu mai suferi. Si mie imi e dor de
tine, de lovitura inainte de culcare de patul tau.”
Uneori as vrea sa vorbesc cu ea sa o
strang la piept, sa alerg cu ea prin iarba, sa rad sa plang sa fie ea langa
mine. Nu vreau sa fiu fara ea, este sora de care am avut mereu nevoie. Uneori incerc
sa tin pasul cu dorul de ea, numar zilele sa o revad, imi doresc sa o am mai
aproape de mine, dar nu am cum, nu as vrea sa ranesc pe nimeni, as vrea sa o am
mereu langa mine, dar mai sunt si alti. Uneori imi este frica ca aceasta
prietenie sa ne-o strice cineva, imi este teama ca ea va privi inapoi si ma va
lasa in trecut si va continua prezentul cu cine a inceput.
Cand o privesc stiu ca azi va fi cea mai
frumoasa zi, nimic negativ nu mai are loc in viata mea. Cand ma trezeste
dimineata stiu ca am zambit din prima. Cand beau cafeaua cu ea stiu ca acea
cafea a fost mereu dulce. Cand merg cu ea undeva unde n-am mai fost stiu ca
daca voi trece a doua oara, imi va aduce aminte doar de ea. Cand ascult o
melodie cu ea, stiu ca e doar melodia mea si a ei si ca nimeni nu mai are
dreptul sa o mai auda. Atunci cand altii ma fac egoista si rea, ea stie sa-mi
zica, ca toate astea sunt din prea multe iubire. Cand el imi spune ca a uitat
de mine, ea imi spune ca sunt cea mai importanta pentru ea.
As mai putea fi cineva fara ea? Nu
cred..alung teama, deschid geamul, arunc scaunul, fac lumina in camera, caut
telefonul si o sun. Pa! Vorbesc cu ea acum.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu