Iubire...

  Iubirea este unul dintre cele mai frumoase sentimente de pe pamant. Sa iubeşti si sa fii iubit e cel mai frumos lucru care se poate întâmpla in aceasta viata, dar cum iubirea înseamnă suferinţa si lupta, mulţi fug puţin sunt ca Romeo si Julieta.

Eu asemăn iubirea cu un drum, pe care privindu-l  in lung ti se pare frumos.Aşa mi s-a părut mie la început, un sentiment fara dificultati, fara viata grea si foarte simplu de parcurs, dar când am ajuns la mijlocul sentimentului, totul a început sa fie mai greu de parcurs, cale de întoarcere nu aveam scurtătura nu exista, trebuia sa ajung la sfârşitul acestui drum lung, deşi ajungeam in momente când nu mai puteam sa merg, încercam sa mă încurajez sa ajung.Ajunsa îmi privesc inima, stau o clipa si parca nu mai are aceiaşi culoare vie, acum e mai palida.Forma ei este aşa de urata, rupta si recusuta, dar totuşi am o inima care a luptat, a iubit,a trăit si a suferit.

Pentru mine iubirea a fost o poveste misterioasa nepătrunsa de raţiune, dar am încercat de atâtea ori sa intru in cuprinsul ei, dar mereu drumul avea un final si eram mai trista ca la inceput, nu pot sa vorbesc despre iubire ca un sentiment frumos pentru ca nu i-am cunoscut acel secret, ascunde ceva ce nu poţi vedea singur.

Iubirea  a dat viata atracţiei dintre doua persoane care isi impartasesc acelaşi sentiment care sunt pregătiţi la greu sa se ajute si sa nu renunţe, greu mai găseşti.Acum un partener pentru acest drum.

Acest minunat sentiment a dat contur atâtor povesti, rânduri filozofice citate si maxime, dar nici acum unele persoane nu apreciază acest sentiment, nu îl cunosc in de ajuns sa poata vorbi despre el, ştiu doar ca e un sentiment frumos, dar care nu l-au trăit cu adevărat, mulţi fug si spun :”NU am avut parte de el!”,puţin oameni îndrăznesc sa vorbească despre iubire si sa arate lumii întregi ca nu e aşa cum pare, ca inca sunt persoane ce nu preţuiesc acest sentiment.

Acest sentiment pur am reuşit sa-l cunosc si sa am parte de el, am iubit si am fost iubita. Am intrat cu o inima distrusa si am ieşit cu una mai vie, mai încrezătoare in acest sentiment si in viata. Odată cu intrarea lui in viata mea, am început sa mergem amândoi pe un drum greu, nu am căzut si daca am făcut-o am ştiut sa ne ridicam. Am cunoscut acel mister al dragostei, ca ea este fericirea ce se poate manifesta si darui. Am creat o frumoasa poveste nu ca a lui „Romeo si Julieta” dar măcar pe aproape.Am invatat ca in iubire niciodată sa nu spui:”Nu m-ai iubit!”acest sentiment nu obliga pe nimeni sa iubească, acest sentiment te face sa-l cunoşti atunci când e momentul potrivit. Fiecare caută acea iubire care depaseste ura, fiecare dintre noi este in căutarea iubirii perfecte.Pasiunea si forţa pe care ni le da iubirea in goana de zi cu zi, ne calauzeste pe cararile adesea întortocheate ale sufletului. Astfel, lumea devine mai strălucitoare, mai plina de culoare, mai calda, mai plina de sens.
Poveştile si legendele care ne "hrănesc" ne arata ca, pana la urma, dragostea învinge totul... ca un nor care vrea sa-si reverse ploaia, ca o floare care vrea sa-si imprastie parfumul...

„Fiecare iubire pe care o primesti in viata si fiecare om iubiti pe care il poti avea alaturi e doar un imprumut de scurta durata.Uneori daca esti norocos, poate fi imprumut cu maxima durata:viata lui sau viata ta.Nimic nu primesti mai mult”